Ce va rămâne din celebra Hală Matache. Planurile Primăriei Capitalei și soluțiile istoricilor și urbaniștilor

Ultima dezbatere publică despre strămutarea Halei Matache, care a avut loc luni la Primăria Capitalei, a scos la iveală mai multe erori făcute de municipalitate atunci când a început lucrările pentru construirea Bulevardului Uranus, cu patru benzi, menit să decongestioneze traficul rutier din zonă.

Una dintre acestea a fost descoperirea ulterioră a unui canal colector care trece pe sub mijlocul clădirii. „Nu se știa de acest canal colector. A apărut ulterior”, a spus Ion Dedu, șeful direcției Transporturi din Primăria Capitalei.

Soluția propusă de primărie este ca Hala Matache să fie strămutată cu 40 de metri în spate față de poziția în care se află acum. Asta pentru că dacă Hala Matache ar rămâne pe loc, acest lucru ar costa cu un milion de euro mai mult decât decât dacă ar fi strămutată. Însă nimeni nu a văzut proiectul de strămutare și nici costurile întregii lucrări.

„Ar costa cu un milion de euro mai mult să rămână pe loc. Dacă faci o investiție care aduce venituri mici, mai bine n-o faci. Investiția are valoare în condițiile în care produce beneficii. Ori mutarea halei, crearea unei zone în fața acestei hale în care să se poate face turism creează beneficii. După cum știți, restaurările sunt mult mai scumpe”, argumentează Ion Dedu.

Andrei Pippidi: „Clădirea putea fi salvată”

Prezent la dezbateri, istoricul Andrei Pippidi a declarat pentru gândul că Hala Matache ar fi putut fi păstrată așa cum e.

„Dar cu toleranța vinovată a Primăriei și a Poliției această clădire este demolată. Noi vorbim de ea ca și cum demolarea ei ar trebui să urmeze. Nu, demolarea ei s-a făcutt deja, de atâtea ori am văzut diverși indivizi dubioși, care cu baroasele spărgeau zidurile acestei clădiri”, a declarat Andrei Pippidi.

Istoricul spune că s-ar fi așteptat să vadă de la primărie planurile de strămutare.

„N-am văzut planurile și măsurătorile precise. Oamenii s-au adunat astăzi ca să fie auziți”, a spus istoricul. Andrei Pippidi a mai spus că ulltima dezbatere nu mai schimbă nimic din situația de la Hala Matache.

„Desigur, nu e unul dintre monumentele cele mai interesante și mai prețioase ale acestui oraș. Dar nu vedeți cum se duc unul după altul? Și până la urmă asta creează o indiferență a publicului care nu locuiește în zonă”, a mai spus Andrei Pippidi.

Arhitectul-șef: „Nu s-a hotărât în ce formă va fi reconstruită hala”

Gheorghe Pătrașcu, arhitectul șef al Capitalei, a declarat că Hala Matache va fi reconstruită, dar urmează să se hotărească în ce variantă. „Dacă vedeți o imagine cu Hala Matache dinainte de război, este absolut o altă clădire. Încă nu s-a luat decizia dacă se reconstruiește forma originală a halei dinainte de război sau cea hibrid, de după război. În orice caz, zidăria de acolo nu are valoare în ecuația monumentului istoric. Elementele de metal sunt cele valoroase acolo, se extrag, se depozitează, se restaurează și se vor folosi la reconstrucția pe un alt amplasament al halei”, a spus Gheorghe Pătrașcu.

Arhitectul-șef a mai spus că elementele de metal cuprinse în clădire sunt valoroase cuprinse, iar acestea vor fi extrase, depozitate, restaurate și folosite la reconstruirea halei pe un alt amplasament.

Proprietarii din zonă: „Suntem niște victime”

Grupați în Asociația Pro Matache, locuitorii din zonă au declarat că întregul perimetru a ajuns așa din cauza Primăriei Capitalei, care a administrat o mare parte a caselor din zonă.

„În momentul de față suntem nevoiți să fim de acord cu ambele soluții, și cu hala pe loc, și cu hala strămutată, deci nu demolată. Dar dacă ne întrebau acum trei ani le spuneam că hala ar fi trebui să stea pe loc. Dar acum soluțiile nu sunt la noi, nu suntem specialiști, suntem niște victime ale acestor oameni care își fac treaba cu jumătăți de măsură”, a spus Silviu Marcu, președintele Asociației Pro Matache.

El mărturisit că nu e sigur că odată demolată Hala Matache va mai fi reconstruită vreodată.

„Soluția ar fi ca atât administrația, cât și ONG-urile, adică ambele părți, să se așeze la masa tratativelor, să discute cu specialiștii și să decidă ce este mai bine pentru București și să se țină cont de locuitorii zonei. ONG-urile să se așeze la masa tratativelor, să nu mai fie atotștiutori, pentru că noi suferim, suntem falimentari, trăim într-o zonă care este insalubră, plină de mizerie și gunoi”, a adăugat Silviu Marcu.

Hala Matache este clădire clasată ca monument istoric și cultural. De mai mulți ani, clădirea este disputată de către reprezentanții organizațiilor neguvernamentele care susțin reabilitarea ei și Primăria Capitalei care susține că monumentul ar trebui mutat din calea Bulevardului Uranus care va uni nordul orașului cu sudul lui.

Ultima dispută pentru clădire a avut loc în 13 februarie, când peste 50 de persoane au protestat în fața Ministerului Culturii și au solicitat ministrului să retrimită avizul de mutare a Halei Matache la Comisia Monumentelor Istorice, deoarece atunci când acesta a fost acordat, nu s-ar fi luat în calcul varianta păstrării amplasamentului monumentului.

Lucrările la Bulevardul Uranus, din cauza cărora Hala Matache va fi strămută, au început în octombrie 2010. Din cei 12 kilometri prevăzuți în proiectul pentru bulevardul care are trei benzi pentru mașini și una pentru tramvai au fost construiți doar 1,2 kilometri.